...cred ca nu mai cred in nimic,si nu mai cred in nimic din cauza a nimic provocat de nimic-ul care ma-nconjoara...de dorul de nimic atat de intens de necunoscut.si de strigat de dor ragusit...de plansul...aspru care ma bantuie noapte dupa noapte...........
plang!dar de ce ...plang...?de dorul aceluiasi nimic de dorul negrului intuneric care ma paraseste dimineatza.....plang.de spaima zorilor ce rup tacerea nopti....
ma inconjoara,plang,....rad.......! sau nu!de ce sa nu mai plang?!
