....sant gandurile mele,de fapt e partea din mine care nu poate fi inteleasa,cred ca pentru asta traiesc,pentru a afla ce zace dincolo de constientul care ne aminteste mereu si mereu,ca santem MURITORI....
sâmbătă, 30 ianuarie 2016
nori de ceatza...
Incepe totul exact asa cum sa terminat, in umbra zaresti firul vieti tale ,cum,se desfasoara,si nu poti cere nimic a fi schimbat din tot ce ti-ai dori,nai nici o sansa in a schimba ceva,pentru ca totul e trecut,si doare atat de tare incat se transforma-n placere...tacere...durere!...Da incepe la fel precum sa sfarsit cu murmuri de glas de copil sugrumat de-ntuneric orbit de lumina,strigand fara glas...nimic!si strig-atat de tare incat te surzeste si totul se transforma-n ceatza...da in ceatza ! marunt incepe sa ploua...peste tot ce era atat de arid..si speri ca poate va lua viatza ,ce a murit candva in urma ta!desi nu poti sa schimbi nimic,inveti sa speri...te-nseli pe tine cu credinta falsa...de copil sugrumat de-ntuneric cu ochii goi si-aproape morti de timp...de vreme...de durere!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu